De ce merită să începeți recuperarea creanțelor cu colectarea amiabilă, în special în străinătate

author : Magda Hapeta-Staniek

Un transportator care așteaptă plata a 1.800 de euro pentru un transport în Spania se confruntă cu o alegere: să dea în judecată debitorul și să blocheze alte mii de zloți pentru taxe judiciare, traduceri și reprezentare legală – sau să folosească un mecanism care există în legislația poloneză și cea a UE, dar care este adesea subapreciat. Vorbim despre recuperarea amiabilă a creanțelor, al cărei cost este transferat asupra debitorului. Baza legală: Articolul 10 din Legea privind combaterea întârzierilor excesive în tranzacțiile comerciale și echivalentele sale din întreaga UE.

O lege care funcționează automat

„Legea din 8 martie 2013 acordă creditorului dreptul la compensație în mod automat – fără notificare prealabilă și fără a fi necesară dovedirea prejudiciului – în momentul în care debitorul înregistrează întârzieri la plată. Curtea Supremă a decis acest lucru în mod neechivoc în rezoluția III CZP 94/15, indicând că această compensație se datorează prin puterea legii. Aceste prevederi sunt structurate pe niveluri: 40, 70 sau 100 de euro, în funcție de valoarea facturii.

Cu toate acestea, adevărata forță a acestui mecanism constă în alineatul al doilea: creditorul are, de asemenea, dreptul la rambursarea costurilor de recuperare a creanțelor care depășesc această sumă forfetară. Dacă un transportator încredințează cazul unei companii profesionale de recuperare, comisionul acesteia poate fi transferat în totalitate debitorului. În cele din urmă, debitorul este cel care plătește pentru că nu a achitat factura la timp”, spune Karol Wojtowski, expert la Pactus.eu.

Un standard UE, nu o particularitate poloneză

Legea poloneză transpune Directiva 2011/7/UE, al cărei articol 6 obligă toate statele membre să asigure creditorului atât suma forfetară, cât și rambursarea costurilor care depășesc această sumă. Mecanisme similare funcționează, așadar, peste tot pe unde circulă transportatorii polonezi: în Franța (Art. L441-10 din Code de commerce), în Italia (Decretul legislativ 231/2002), în Spania (Ley 3/2004). Mecanismul funcționează chiar și în afara Uniunii – în Marea Britanie este în vigoare Late Payment of Commercial Debts (Interest) Act 1998, cu o taxă forfetară de 40/70/100 de lire sterline și recuperarea costurilor ce depășesc această sumă. Brexitul nu a stricat nimic aici.

Modelul „debitorul plătește pentru recuperare” are, prin urmare, o bază juridică uniformă practic pe tot continentul. Și aceasta nu este o construcție teoretică: companiile specializate din sectorul TSL îl aplică zilnic.

„Pactus.eu, provenit din grupul Trans.eu, desfășoară activități de recuperare amiabilă pe cheltuiala debitorului în optsprezece țări: Polonia, Germania, România, Slovacia, Lituania, Marea Britanie, Italia, Franța, Spania, Bulgaria, Belgia, Letonia, Estonia, Ungaria, Austria, Croația, Portugalia și Luxemburg – acoperind aproape toate rutele principale ale transportului rutier european”, adaugă Karol Wojtowski.

Instanța în străinătate: o factură care doare înainte de pronunțarea sentinței

Urmărirea unei creanțe împotriva unui debitor străin în instanță înseamnă:

Costuri în avans. Taxa judiciară (în Polonia, de regulă, 5% din valoarea litigiului), reprezentarea legală, avansurile – toate plătibile înainte de soluționare, cu rambursare doar după o hotărâre definitivă și o executare silită de succes. La marje operaționale de 2–4%, blocarea a câteva mii de zloți pentru o creanță de 1.500 de euro poate fi fatală pentru lichiditate. În cazul recuperării amiabile prin Pactus.eu, plătiți comision doar pentru sumele recuperate, după care acesta este transferat debitorului dumneavoastră sub forma unei note de debitare.
Traduceri și comunicări de acte. Un litigiu transfrontalier necesită traduceri autorizate ale comenzii de transport, ale scrisorii CMR și ale corespondenței – costurile pot ajunge la peste zece procente din valoarea creanței. Comunicarea documentelor în temeiul Regulamentului 2020/1784 durează săptămâni și, uneori, chiar luni.
Timp. O perspectivă realistă pentru obținerea unui titlu executoriu este de 12–24 de luni, urmată de executarea silită într-o jurisdicție străină, conform unor proceduri străine. Recuperarea amiabilă, condusă de un negociator în limba debitorului, finalizează cazurile de succes în câteva săptămâni.
Risc de jurisdicție. Articolul 31 din Convenția CMR și relația sa cu Regulamentul Bruxelles I bis fac ca alegerea instanței competente să fie uneori neclară – iar o greșeală înseamnă pierderea procesului din motive formale.
Relații comerciale. Un proces în instanță pune aproape întotdeauna capăt colaborării, iar în TSL, debitorul este adesea o casă de expediții cu care transportatorul dorește să colaboreze în continuare. Recuperarea amiabilă permite recuperarea banilor fără a arde punțile – iar faptul că acest cost este suportat de debitor are un efect disciplinar.

Calculul economic

După cum afirmă expertul Pactus.eu: „O creanță tipică în transport este de 500–3.000 de euro. Costul total al unui proces transfrontalier se apropie adesea de valoarea creanței, iar uneori chiar o depășește – iar debitorii știu foarte bine acest lucru. Pe acest calcul se bazează patologia de 'finanțare pe seama transportatorului'. Recuperarea amiabilă cu transferul costurilor către debitor inversează această situație: creditorul nu suportă costuri de intrare, iar profitabilitatea întârzierii plăților dispare.”

Limitele mecanismului

Atunci când debitorul refuză în mod constant să plătească sau când serviciul nu a fost într-adevăr prestat corespunzător, calea judecătorească poate deveni o necesitate. Merită însă analizată practica: din cauza comenzilor de transport complexe și a dificultăților cu care se confruntă industria, o parte semnificativă din facturile trimise la recuperare sunt – în opinia părții obligate la plată – disputate. Cu toate acestea, experiența Pactus.eu arată că în aproximativ 70% din aceste cazuri, recuperarea profesională poate respinge cu succes obiecțiile, invocând supremația normelor imperative, și poate recupera fondurile fără a implica instanța. Ideea este ca recuperarea prin instanță să fie o alegere de ultimă instanță – nu primul impuls.

Concluzie pentru industrie

„Legislatorul a oferit creditorilor un instrument adaptat problemelor din sectorul TSL, respectiv debitorii străini și blocajele cronice de plată. Recuperarea amiabilă îmbină rapiditatea, absența barierelor lingvistice și șansa de a menține relația comercială, iar legea impune ca aceste costuri să fie suportate de cel care a cauzat întârzierea. Cine nu plătește la timp ar trebui să suporte consecințele. Legea o spune clar, trebuie doar să o folosim”, comentează Karol Wojtowski, Pactus.eu.